Cei Doisprezece Pași pentru Sexaholicii Anonimi

  1. 1. Am admis că eram neputincioși în fața dorinței – că nu mai eram stăpâni pe viață noastră.
  2. 2. Am ajuns la credința că o Putere superioară nouă ne-ar putea reda sănătatea mentală.
  3. 3. Am hotărât să ne lăsăm voința și viața în grija lui Dumnezeu, așa cum și-L închipuia fiecare dintre noi.
  4. 4. Ne-am făcut, fără teamă, un inventar moral amănunțit al propriei persoane.
  5. 5. Am mărturisit lui Dumnezeu, nouă înșine și unei alte ființe umane natura exactă a greșelilor noastre.
  6. 6. Am consimțit, fără rezerve, că Dumnezeu să ne scape de toate aceste defecte de caracter.
  7. 7. Cu umilință, I-am cerut să ne scape de lipsurile noastre.
  8. 8. Am întocmit o lista cu toate persoanele cărora le-am făcut rău și am consimțit să ne reparăm greșelile.
  9. 9. Ne-am reparat greșelile direct față de acele persoane acolo unde a fost cu putință, dar nu și atunci când asta ar fi însemnat să le facem rău, lor sau altora.
  10. 10. Ne-am continuat inventarul personal și ne-am recunoscut greșelile, de îndată ce ne-am dat seama de ele.
  11. 11. Am căutat, prin rugăciune și meditație, să ne întărim contactul conștient cu Dumnezeu, așa cum și-L închipuia fiecare dintre noi, cerându-i doar să ne arate voia Lui în ce ne privește și să ne dea puterea să o îndeplinim.
  12. 12. După ce am trăit o trezire spirituală ca rezultat al acestor pași, am încercat să transmitem acest mesaj altor sexaholici și să punem în aplicare aceste principii în toate domeniile vieții noastre.

Cele Douăsprezece Tradiții ale Sexaholicilor Anonimi

  1. 1. Este necesar ca prosperitatea noastră comună să se afle pe primul loc; restabilirea personală depinde de unitatea comunității SA.
  2. 2. întru atingerea scopului nostru comun, de grup, nu există decât o autoritate fundamentală: un Dumnezeu al iubirii așa cum se poate exprimă El în conștiința noastră de grup. Persoanele care ne conduc nu fac altceva decât că lucrează în folosul comunității SA, fiind investite cu încrederea ei; ei nu guvernează.
  3. 3. Singura cerință pentru a deveni membru SA este dorința de a nu mai avea pofte și de a deveni abstinent sexual.
  4. 4. E bine ca fiecare grup să fie autonom în toate privințele, cu excepția chestiunilor care afectează alte grupuri sau SA ca ansamblu.
  5. 5. Fiecare grup are un singur scop primordial: să-și transmită mesajul dependentului de sex care încă mai suferă.
  6. 6. Niciun grup SA nu trebuie să sprijine, să finanțeze sau să-și împrumute denumirea unui alt organism, înrudit sau nu cu SA, pentru ca nu cumva probleme de natură financiară, de proprietate sau de prestigiu să ne distragă de la obiectivul nostru primordial.
  7. 7. Fiecare grup SA trebuie să se autofinanteze integral, refuzând contribuțiile din afară.
  8. 8. Este important ca organizația SA să rămână o organizație de neprofesioniști, deși centrele noastre de servicii pot angaja personal calificat.
  9. 9. SA, ca și comunitate, trebuie să rămână în afara unei organizări, dar putem constitui comitete executive, direct responsabile față de cei în slujba cărora se află.
  10. 10. Comunitatea SA nu are opinii în chestiuni externe; numele SA nu are voie să fie amestecat în controverse publice.
  11. 11. Politica noastră de relații publice se bazează mai degrabă pe atragere decât pe reclamă; trebuie să ne păstrăm întotdeauna anonimatul individual la nivel de presă, radio, film.
  12. 12. Anonimatul este baza spirituală a tuturor tradițiilor noastre și ne reamintește neîncetat să plasăm principiile deasupra individualităților.
Vezi mai multe